Patterns for Success. Culture. Sau ce-am aflat acum ca am facut.


Anul asta a fost un roller coaster care parea la un moment dat ca a sarit complet din ax.

In fiecare zi am avut impresia ca vom sfarsi izbindu-ne la maxim de potential de fiecare surub si piulita in parte. Adrenalina ne-a asigurat, insa, portia de fericire si de energie de care aveam nevoie pentru felul de incercare cu care ne-a pricopsit destinul.

Am impins, m-am impins si ne-am impins unii pe altii de a iesit untul din noi. Eu am zis: ori la bal, ori la spital. Sora-mea a zis: stai linistita, nu exista spital pentru noi.

Viata noastra s-a comportat multi ani ca o fiinta profund constipata si de la un moment dat a parut ca asa va ramane pentru totdeauna. De cateva luni, insa, se comporta ca o fiinta care a luat un pumn de laxative. Adica mult mai bine, in cuvinte mai coafate, desi gradul de dificultate, aglomeratie si oboseala creste exponential.

Pentru mine a fost un an in care mai multe concepte proprii au fost alese pentru premiere si implementare de catre consortii americane prin intermediul pietei de open innovation. 

Ultima provocare in care m-am inrolat s-a numit Patterns for SuccessAsta a fost una de corazon. De data asta nu a mai fost o problema de rezolvat, ci un program de leadership si management de conceput pentru antreprenorii posesori de afaceri mici si start-ups, doua zone de antreprenoriat pe cat de asemanatoare, pe atat de diferite. Cu ocazia asta am constatat si cat de multa lume confunda small business cu new business si start-up business.

Au vrut ceva foarte aplicabil, un material cu care antreprenorii sa rezoneze, in care sa se regaseasca si care sa-i ghideze cu precizie in drumul lor foarte greu si spinos, un drum pe care micii antreprenori sunt fara acoperire si suport, inconjurati de ilegalitati, rezistenta, zone borderline, necunoscut si usi inchise, lucru regasit in statistici prin faptul ca 80% din firme nu trec de primul an, iar in anul trei ajung mai putin de jumatate din cei ramasi. In Romania, statistica incepe de la 90% incolo, pentru comparatie.

Pentru ,,industria” antreprenoriatului, statistica asta este o statistica buna. Aceasta perceptie de ,,statistica buna” privind aceasta zona, am reintalnit-o de curand si in randul directorilor de programe MBA din lume in cadrul unui targ international de MBA-uri unde am fost ca sa imi bag nasul, sa vad daca au mai adaptat programele astea la realitate si unde am primit doua tipuri de feedback:

  • tie nu-ti trebuie MBA, ce cauti aici? 

  • de ce nu faci mai bine un PhD?

M-am temut de acest feedback, n-am scapat de el, dar mi-am facut cateva relatii foarte interesante si am mai schimbat aerul, lucru care mi-a facut mult bine avand in vedere socul cultural de care sufar in ultima vreme.

Eu nu sunt de acord cu nimic care ramane neschimbat atat de multe decenii la rand, cu atat mai mult cu cat problemele cu care ne confruntam cresc de la zi la zi. In viziunea mea, aceasta statistica e dramatica.

Revenind la provocarea de acum, vorba sora-mii: astia au scos povestea asta special pentru tine. Deci, in mod previzibil, m-am inrolat in ea cu toata inima, profitand de ocazie ca sa incep sa fac ceea ce vreau de mai multi ani, sa concentrez cunoasterea si experienta mea din ultimii 15 ani ani intr-o carte sau intr-un format creativ …dedicata antreprenorilor mici si antreprenorilor noi.

In episodul de acum, conceptele alese castigatoare se vor asambla intr-o carte, iar autorii vor fi probabil inrolati in proces, fie ca promoteri, speakeri sau Dumnezeu stie cum. Ramane de vazut. 

Premiile pentru drepturile de autor au fost atractive, iar materialul ca naiba de greu de scris din multe puncte de vedere. Pentru mine cel mai greu a fost sa-mi pastrez tonul, claritatea si stilul de la cap la coada, in fiecare zi avand alt chef, alta stare, alti nervi, alta memorie, alte ganduri, ba chiar si alte pareri.

Si-au definit foarte bine viziunea, strategia si formatul inainte de-a deschide competitia, astfel a trebuit sa construim programul urmand directiile lor. A fost printre putinele dati cand nu am provocat premisele, desi mi-a venit un pic, dar nu am facut-o pentru ca au fost atat de bine, clar si frumos trasate incat a fost o placere sa ma mulez pe ele.

Formatul acestui program de leadership si management s-a invartit in jurul a 3 zone cheie:

  • Strategy

  • Leadership

  • Culture

Fiecare categorie a avut cate 3 module, la randul lor foarte bine si frumos articulate ca directie si continut.

Una din cerinte a fost sa scriem modulele de asa natura incat sa aiba legatura unele cu altele, dar in acelasi timp sa fie si independente. Deci s-a pus un accent deosebit pe unitatea de continut, un al doilea lucru care mi s-a parut foarte greu pentru un material format din 9 module, respectiv 40-50 de pagini intr-o alta limba decat cea nativa si in interiorul caruia abordai zone diferite, din unghiuri diferite. Dar poate mi s-a parut greu si pentru ca e prima oara cand scriu genul asta de material.

Un alt accent in evaluare s-a pus pe modul de prezentare si design. Mi-a luat ceva sa-mi definesc un concept grafic si o amprenta, insa pana la urma mi-a iesit asa cum am vrut: simplu si de impact.

S-au inrolat in competitie 76 de profesionisti din toate colturile lumii, nu stiu cati au reusit sa finalizeze si sa trimita materialul, dar stiu ca 20 de materiale au fost alese pentru finala.

Fiecare categorie a avut un singur castigator.

Finalistii au trecut toti printr-un proces de due dilligence, ni s-a verificat identitatea, originalitatea materialului si cazierul. E important si pentru ei sa nu publice autori care sunt teroristi, criminali sau care reprezinta cu succes alte spete penale.

In weekend am aflat ca eu sunt castigatorul sectiunii Culture.

Castigatorii celorlate sectiuni au fost din India si Africa. Interesanta alegerea americanilor prin inclinarea catre abordari primite din estul mai mult sau mai putin indepartat.

Asta inseamna ca iar ma vand americanilor, pentru a doua oara anul asta si pentru a cincea oara de cativa ani incoace pe piata asta. Asadar, pentru Romania, in limba romana, iar nu am nimic in sensul asta. Nu inca. Nu sunt sigura daca treaba asta se intampla din cauza mea sau din cauza ei.

Inchid prin a reda esenta crowdsourcing-ului folosindu-ma de indemnul lui John Holloway, un autor pe care l-am descoperit recent:

Change the world without taking the power.