azi in anul trecut

20150107_212135

Azi in anul trecut era o zi mai putin insorita in sud decat de obicei. Urma sa fie o zi lunga si inceata, tipic insulara. Am plecat de dimineata devreme din Puerto ca sa fiu la job la 9.00 in Playa de las Americas.

La pranz am mancat ceva la terasa de pe malul oceanului unde mancam si cu Bet de obicei, la 12.30, am privit surferii si zarea, iar apoi am ras mult de bananele aleia cu care isi tulburase si neamurile si folowerii. Apoi am tacut si am privit mai mult la mare.

Am strabatut faleza in lung si-n lat, apoi am cumparat haine la promotie dintr-un magazin din care daca te uitai afara vedeai cealalta insula, Gomera, si oameni linistiti si fericiti care isi vedeau de viata si vacanta lor.

In magazin o fetita mica mica, blonda si cu parul prins in coada la spate, imbracata cu un tricou alb si o fustita roz, statea in fund pe jos si chicotea la intamplarile care aveau loc in lumea ei imaginara din fata cabinei de proba. Bratara albastra de plastic de la mana ii trada familia all inclusive. Am imprimat-o si pe ea cu telefonul in amintirile mele.

Vad ca soarele s-a pornit sa apuna. Cand au zburat toate orele? Ce lumina fantastica s-a ridicat! Ai zice ca vine dimineata. Lumina din locul asta imi da dependenta.

In drum spre masina lasata ceva mai sus, langa politie, Marylin Monroe zambeste larg intr-un carton decupat dupa chipul si asemanarea sa din scena cu clasica fusta alba falfaita in aer. Toata lumea pica la ea, asa ca restaurantul e aproape plin. Am cinat, am tacut si am plecat.

Am ajuns ingrozitor de tarziu pentru ca m-am ratacit in capitala. In loc sa ies spre Puerto, am ajuns in port la San Andre, oraselul pescaresc prins la mijloc intre un munte stancos si ocean.

Atat de misto a fost ratacirea aia, incat am oprit. Am oprit, am stat pe dig si cu ochii atintiti in luna uriasa, cu urechile ciulite la mare si la vapoarele care o luminau, apoi am mai tacut un pic. Mereu mi-au picat bine ratacirile. Imi vin natural.

Pe drumul catre Puerto posturile de radio intrau unul dupa altul cu multi purici audio intre, lasand multe ganduri incepute sau la mijloc.

Apoi am adormit, greu, pe un cantec al carui ecou rula in spirala in capul meu, dintr-o viata din alt timp.

I could almost go there

Just to live in a dream