as fi putut fi colega cu baiatul asta

pu-ami

M-am cutremurat azi-noapte cand am vazut stirea cu asasinarea lui David Haines…mai rau si mai mult….pentru ca organizatia umanitara franceza (acted.org – l’Agence d’Aide à la Coopération Technique et au Développement) la care opera el pe logistica si securitate, ducand ajutoare umanitare la tabara de refugiati sirieni de la granita cu Turcia – era infratita cu cealalta organizatie umanitara, tot franceza, care opereaza in regiune, pu-ami.org (Première Urgence – Aide Médicale Internationale).

In cadrul PU-AMI urma, cu putine luni in urmă, sa preiau conducerea operatiunilor de la tabara de refugiati din Akkar din nordul Libanului, la granita cu Siria. Am ajuns doi oameni la finalul acestei curse, fiecare cu recomandarile lui, si HR-ul din Paris a ales candidatul venit din industria ONG-urilor.

Am stiut inca de atunci cat de periculos este, fiind o zona conflict de la un capat la altul, urmand sa devina si mai rau dupa aratau lucrurile. Dar nu as fi dat inapoi. Toti prietenii si familia s-au rugat sa ratez jobul asta. Ai mei n-au inchis un ochi in zilele cu recrutarea.

Acum am ramas inmarmurita cand am vazut ca un umanitar, dintr-o ecuatie in care trebuia sa exist si eu si cu care foarte probabil as fi si colaborat, a fost asasinat. Si daca ma gandesc ca ocupa si o pozitie strategica in organizatie, fiind responsabil cu securitatea si logistica, ma infior si mai tare.

Organizatiile umanitare din zona, am inteles dintr-un comunicat de azi pe site-ul Acted si preluat de Pu-Ami, isi vor retrage echipele de interventie si/sau isi vor reconfigura mult operatiunile pentru ca este mult prea periculos si nu mai pot opera. Asta inseamna ca populatia afectata va fi si mai afectata.

Ma tot cutremur. La cat de rau este. La ce se intampla. La faptul ca s-a trecut peste orice limita a limitei limitelor.

…si ma gandesc cum e sa iti vezi colegul de munca si poate si prietenul intr-un video pe youtube in care cineva ii taie gatul cu sange rece.