Antreprenoriatul Social: masura economica activa fara culoare politica. Pe cand un cadru legal si fiscal si in Romania?


Odata cu partea vizibila a cizei globale si cu globalizarea comunicarii, noi categorii de saraci si noi probleme sociale si economice au aparut; noi orizonturi de intelegere si vizibilitate s-au deschis. Mai putem vedea, deasemenea, ca guvernele statelor lumii nu reusesc nicicum sa ridice economiile de la pamant; cel putin nu prin aplicarea de vechi metode si ideologii si nu prin a face doar politica.

Cele mai noi trend-uri economice in lume sunt direct legate de antreprenoriat si de initiative private, ca de exemplu:

  • valul de acceleratoare si incubatoare de antreprenoriat (online si offline)
  • antreprenoriatul social (vezi ultimul curent: social business)
  • open innovation (vezi ultimul curent: problem solving)

Antreprenoriatul social inseamna ca un individ (organizat sau nu intr-o intreprindere) sa se dedice rezolvarii problemelor sociale folosindu-se de instrumente si metode de afaceri.

Pozitionandu-se in acest fel, el reuseste sa se autosustina in timp ce genereaza in jurul lui un puternic impact social si economic.

Dintr-un unghi politic, antreprenoriatul social inseamna a raspunde ideologiilor de stanga folosind metode de dreapta; altfel spus inseamna un punct de tangenta al ideologiilor, un punct de reconciliere.

Mai mult decat atat, antreprenoriatul social inseamna si o iesire din sfera dependentei de resursele de stat si de resurse terte prin crearea unei retele de noi micro-sisteme capabile sa se autosustina pe termen scurt, mediu si lung si care reprezinta si “plase de siguranta” in acelasi timp.

In acest moment, in Romania nu exista un cadru legal pentru indivizii si entitatile de antreprenoriat social. El este in mod eronat asociat integral ONG-urilor, care sunt in majoritatea lor entitati dependente de resurse terte (donatii, sonsorizari, granturi, etc).

ONG-urile sunt entitati al caror management este orientat preponderent catre cheltuirea de resurse. Astfel impactul economic nu este maximizat iar pentru finantatori, ROI=0 (Return of Investment).

Firmele private sunt entitati al caror management este orientat preponderent catre producerea de resurse (generare de profit). Astfel impactul social nu este maximizat, dar este consistent prin intermediul contributiilor la bugetul de stat si la unele entitati sociale prin departamentele de CSR; alte donatii si sponsorizari pe care le cheltuiesc in diverse proiecte ale unor ONG-uri (terte sau proprii); taxe de mediu si alte taxe.

Indivizii si Entitatile de antreprenoriat social sunt entitati al caror management este orientat in egala masura catre generare si cheltuire de resurse, dar ambele prin eforturi proprii; catre maximizarea in egala masura atat a impactului social cat si economic.

Antreprenorii sociali identifica categoriile vulnerabile social si economice, le scot din sfera “neputinciosilor” si-a asistatilor sociali si gasesc acea latura constructiva / productiva care poate fi potentata in scopul generarii de resurse. Astfel cu resursele create de ei insisi, ei se pot autosustine si dezvolta mai departe, iesind din sfera dependentei de resurse terte.

Printr-o astfel de abordare si model, multi specialisti se pot reconversiona profesional si indrepta catre antreprenoriatul social (devenind astfel initiatori si dezvoltatori de proiecte de antreprenoriat social) si pot arhitectura servicii si produse care pot fi prestate de unele categorii vulnerabile social si economic.

Pentru ca antreprenoriatul social sa poate maximiza impactul social si economic, trebuie construit un cadru legal (juridic si fiscal) atat pentru prestarea lui individuala sau organizationala.

Pe fondul unei economii atat de vulnerabile ca cea romaneasca, este esential ca o persoana sa poata alege optiunea antreprenoriatului social atat la nivel individual, dar si ca organizatie. Trebuie ca omul realmente sa poata incepe de la zero; unde zero = firul ierbii (fara resurse). Asta inseamna ca trebuie sa poata incepe prin a fi antreprenor social individual si de la un nivel incolo sa fie obligat sa devina organizatie (atunci cand isi si permite).

Odata generat un cadru legal si fiscal pentru un individ sau entitate de antreprenoriat social, natural se vor diversifica si optiuni de finantare specifice proiectelor de antreprenoriat social:

  • Departamentele CSR ale companiilor
  • Noi produse bancare
  • Granturi specifice
  • Finantari individuale (private)
  • Altele

Avantajul antreprenoriatului social este faptul ca finantatorii isi recupereaza resursele investite in astfel de proiecte (ROI >0), in timp ce genereaza un puternic impact social si economic prin sustinerea lor cu resurse atat monetare cat si nemonetare.

Pentru ca entitatile de antreprenoriat social sa poata oferi finantatorilor un ROI > 0, ele trebuie sa fie plasate intre profit si non-profit iar munca lucratorilor in entitatile de antreprenoriat social trebuie impozitata mult mai putin pentru ca aceste entitati rezolva in mare masura ceea ce statul ar trebui sa rezolve si trebuie sa poata respira pentru a se putea dezvolta.

Orice partid, indiferent de culoarea politica, poate demara studii de fezabilitate si impact pentru arhitecturarea cadrului legal si fiscal pentru antreprenoriatul social, atat in forma individuala cat si organizata.

Economia romaneasca are nevoie de masuri economice cat se poate de active iar interventiile doar pe taieri de costuri si cresteri de taxe si impozite fac parte din vechile paradigme care nu mai pot raspunde in nici un fel provocarilor de astazi. Trebuie mult mai multa deschidere, flexibilitate si inovatie in zona abordarilor economice.

In esenta, antreprenoriatul social ofera societatii o posibilitate si un cadru real pentru ca aceasta sa isi rezolve problemele sociale si economice intr-o maniera independenta de resurse de stat si terte.

Pe cand un cadru legal si fiscal si in Romania?