E nevoie de un cadru legal si fiscal pentru a integra antreprenoriatul social ca forma de organizare intre profit si non-profit?


Pledoarie – pentru DA

Asa cum vad si percep eu lucrurile, daca ar fi sa facem o comparatie a situatiei economice si sociale din Romania cu un caz medical – as spune, ca ne confruntam cu o stenoza. Canale infundate. Care se rezolva printr-un cateter, daca situatia inca mai permite. Un cerc extrem de vicios, in care daca nu reusim sa fluidizam cumva circulatia sangelui dintr-o parte intr-alta (a banilor in cazul de fata), ne cam infundam urat.

Cu un “cateter” as asocia eu antreprenoriatul social plasat intre profit si non-profit ca forma de organizare. Veriga de mijloc, menita sa desfunde canalul infundat dintre mediul economic si social si de aici canalul catre bugetul de stat. Veriga care nu costa statul nimic, decat noi amendamente fiscale la Codul Fiscal si o lege prin care sa se determine forma de organizare.

Multi oameni de afaceri – striga catre politic, deja ragusiti: incurajati antreprenoriatul! Si au dreptate!
Insa parerea mea este ca nu este indeajuns si nu este viabil doar antreprenoriatul – pe premisele si pe coordonatele din Romania, atat fiscale cat si economice si sociale.

Trebuie incurajat antreprenoriatul social, dintr-un motiv extrem de simplu: trebuie reconstruit capitalul social (uman) care se traduce in final in: consumatori, forta de munca, etc.

Si mai mult decat atat, antreprenoriatul social – plasat intre profit si non-profit, astfel incat si initiatorul/antreprenorul si finantatorii sa poata supravietui si dezvolta in timp ce ii descurca si pe ceilalti.

Si aici targetul nr 1 – este populatia discriminata pozitiv, toti oamenii cu venituri mici si foarte mici si apti de munca (indiferent de religie, rasa, etnie, orientare sexuala, etc) a caror supravietuire (casa, masa, sanatate, educatie, etc) nu este facilitata din nici o parte: nici de la companii (prin servicii si produse ieftine) si nici de la stat (prin vreo facilitate la impozitare).

Daca zona asta incepe sa respire, incep imediat si ceilalti care nu sunt apti de munca – targetul nr 2: bolnavi, batrani, persoane cu dizabilitati, boli incurabile, etc. Prin taxele primilor, donatiile primilor, munca si consumul primilor – care ajung la bugetul de stat, fundatii din zona, direct la ei, etc.

Si daca acest target de populatie incepe sa respire, incep si companiile. Si daca incep si companiile, incepe si statul.

Companiile nu vor aloca fonduri pentru initiativele de antreprenoriat social – fara ca acestea sa aiba o forma de organizare si un cadru fiscal sa existe pentru ele. Insa o vor face, daca exista alternativa – pentru ca banii li se vor intoarce din proiectele sociale , inclusiv o cota de profit. Nu mai vorbim de faptul ca participa direct la reconstructia capitalul social – care in final le consuma produsele si serviciile.

Ca masura de management de criza – pe zona solutiilor “gratis” (altele decat mult mai costisitoarele mutilari de capital uman prin reduceri de personal, de salarii si in paralel prin stresul si surmenajul orelor suplimentare si prin destramari de familii prin exod) – este o masura de luat in calcul in strategiile managementului de criza ale ambelor: companii si stat.

Statul cu un cadru legal motivant, companiile prin redirectionarea unei parti din fonduri – sub forma investitiilor in proiecte de antreprenoriat social din toate zonele si industriile.

Companiile trebuie sa inteleaga ceva mai bine ca fara capital social (uman) si fara investitii in proiecte sustenabile privind reconstructia lui, vor continua sa falimenteze in nestire. Pentru ca factorul uman – este resursa nr 1 – profund afectata la aceasta ora. Statul trebuie sa inteleaga ca fara companii si fara capital social, e pe cale de disparitie.

Intre timp, aceste initiative vor continua sa alimenteze economia gri si neagra, intr-o forma sau alta – in conditiile in care ele se vor tot naste, in lipsa de alternative sau pe alternativele prezente nu la indemana oricui – fara experienta in mediul privat si nici prea atractive, respectiv un venture intre un SRL si-un non-profit. Asemenea venture-uri fac doar cei mari, insa la nivel mic si mediu sunt nefunctionale si costisitoare si prinzatoare de urechi.

Solutiile de management de criza trebuie sa fie directionate in sensul reconstructiei si suportului celor mici si medii. Respectiv catre zonele care constituie – baza, resursele si suportul celor mari.

Sa raspunzi la nevoi sociale – prin proiecte sustenabile, ca mic si mediu antreprenor – este imposibil, intrucat fiscalitatea te doboara din prima zi de activitate si nu poti atinge obiectivul social. Iar ca fundatie, nu ai cum sa ventilezi banii astfel incat sa motivezi si sa stimulezi posibilii finantatori si esti majoritar dependent de ghidurile de finantare stufoase, limitative si restrictive ale altora.

Prin antreprenoriatul social – intre profit si non-profit– se mai poate creea prima bresa de remunerare pe competenta in Romania si nu pe asteptat ceva de la cineva, pe salariu fix si cu contract pe perioada nedeterminata. Cu alte cuvinte poate fi un factor de refresh pe mentalitate, in sensul actiunii si nu in sensul demagogiei si a lamentarilor.

Aceste vremuri au apus deja. Pentru ca nu mai are cine sa plateasca lipsa de randament si de competenta, nici la stat si nici la privat. De aici si marea deruta, atat la nivel individual cat si economic , social si guvernamental.

Aici e capatul de linie.

Inchid, revenind la Poll: atat din perspectiva managementului de criza cat si din perspectiva antreprenoriatului si a nevoilor sociale: “E nevoie de cadru legal si fiscal pentru integrarea antreprenoriatului social ca forma aparte de organizare intre profit si non-profit? Intre principiile fiscale si legale ale unei afaceri si ale unei organizatii non-profit?

Votati in acord cu viziunile voastre! (in dreapta paginii – puteti vedea poll-ul si opta)

Este un vot – care va sta la baza initierii unei petitii – in sensul obtinerii acestor amendamente, pe masura ce comunitatea persoanelor cu initiativa si preocupate de zonele sociale se va mari si oamenii vor incepe implementarile de proiecte, intr-o forma sau alta.

Asta daca intre timp, nu se autosesizeaza cineva cu putere si vointa politica. Iar daca se va autosesiza, rezultatele votului – vor constitui cel putin un punct de suport pozitiv si consistent in demararea si sustinerea unei astfel de initiative.

Intre timp, exprimati-va perspectiva si argumentele, subscrieti , deschideti un proiect aici sau implicati-va in ce e deschis pana acum cu orice va sta in putinta si stiinta si cel mai important – faceti ce puteti, cu ce aveti la indemanaoriunde ati fi! Dar faceti!